Urasc...urasc clipele astea din viata mea cand aproape se ivesc zorii si mie tot nu mi-e somn. Nu pot sa dorm, simt ca as putea sta treaza o vesnicie si-mi vine sa ma dau cu capul de toti peretii, sa tip, sa fac ceva ca gandurile negre care ma invadeaza sa dispara. De ce trebuie sa ma gandesc la tot ce e mai rau in viata? De ce vad drumuri inchise si poteci neumblate? De ce sunt atat de sarcastica si egoista cu mine? De ce si cu "voi"? De ce vreau sa fiu ingaduitoare cand in sinea mea sunt o adevarata scorpie? Oare am un caracter dual? Si daca da pe care as vrea sa-l fructific? In momentul asta cu siguranta cel de scorpie...asa m-as duce sa-i trezesc pe Marius si pe Ioana ca prea dorm ei ca doi porumbei si eu ma macin in propriul haos. Nu e corect...sa stau singura cu mine...si nici sanatos, ca o iau de-a dreptul razna. Parca vad ca daca ma pun in pat o sa-mi tin ochii tinta pe tavan si o sa inceapa calvarul gandurilor. Pe de-o parte sunt curioasa, n-am mai avut de mult momente de imaginatie extrema. Dar cum structura interna a unui om nu se schimba in ciuda chestiilor de fatada cam am idee ce m-ar putea astepta. Asa ca mai bine stau pe scaun cu mai putine ganduri si mai putine prejudecati.
Astazi ma suna Simona. Nimic ciudat in asta, ma gandi ca se simte singura, cum Florin e la noua lui iubire-Andrei. Dar nu! Ma suna sa ma intrebe daca eu cand vorbesc in gand vorbesc cu vocea altei persoane. Imi zisa ca toata ziua gandi prin vocea altor persoane, numai a ei nu. Ma bufni rasul, pe de-o parte de situatia in sine si pe de alta parte de faptul ca nu mi-am pus niciodata intrebarea asta. Dar cel mai tare ma uimii raspunsul meu, care veni imediat, fara ezitari si ocolisuri: "mai Simona eu cand gandesc, gandesc mereu cu vocea mea, dar de multe ori iau infatisarea altor persoane". Si dupaia statui sa ma gandesc: WHAT THE FUCK? Si e adevarat! Avusai o adevarata revelatie, o trezire brusca din coma adanca in care ma aflam. Si incepui sa ma analizez si sa-mi dau seama de ce...Culmea e ca, cred ca depistai problema...dar cum raspunsul nu-mi e de loc pe plac prefer sa-l ignor si sa uit de toata chestia, asa cum fac cu toate lucrurile care nu-mi convin din viata mea. Shift+Delete! Si ma mai intreb de ce dracu am atatea ganduri intunecate? Si stiu raspunsul, dar n-am sa-l accept niciodata...din egoism, incapatanare si aroganta daca vreti!