Se povesteste in legenda ca lumea noastra cea de astazi, pamantul, plin de flori si fructe, cu rauri limpezi si izvoare, soarele, luna, ziua, noaptea, si vanturile, sufland repezi, n-au fost intotdeauna astfel.
Lumea intreaga fusese in haos, haos invartejit si negru, fara hotare, fara forma! Insa, precum cantau poetii, din haos s-a desprins pamantul. Pamantul nostru larg si darnic. Iara pamantul rupt din haos ii fu daruit topografului de insasi zeita Gheea, sa-l aiba in paza, sa-l gospodareasca dupa pofta inimii. Si cand Prometeu faurii omul, si omul devenii sedentar si se stabilii la sat avu nevoie de cineva la constructia satelor si la impartirea campurilor. Atunci zeita Gheea ii poruncii topografului sa imparta pamantul intre consateni, ca acestia sa-l poate muncii si lasa mostenire urmasilor, sa se poata folosii de el.
Si-n vremea aceea topografi erau putini, si cei care erau au inceput sa trudeasca zi de zi in slujba muritorilor, sa le parceleze si lotizeze ogoarele...Insa zeita Gheea nu era deloc multumita de tehnica si modalitatea de lucru a topografilor si s-a gandit sa-i pedepseasca aspru. Le-a introdus taxele si impozitele, pe care acestia trebuiau sa le plateasca diferitelor institutii, un centru de verificare, si legi, pentru ca zeita Gheea sa-i poata domina mai usor. Si se spune ca inca din antichitate topograful s-a chinuit cu sfoara din canepa si compasul, cu dioptra si azimutalqadrantu si mai tarziu cu teodolitul si statia totala sa-i ajute pe oameni sa-si construiasca orase, strazi, poduri si tunele, sisteme de canalizare si apa. In legenda se povesteste ca oamenii aveau credinta neclintita in hotarele stabilite de topografi si drept rasplata au construit un templu inchinat zeului hotarelor, Teminus, unde aduceau ofrande ca insemn de multumire.

Si tot din legenda se spune ca topografii se inmultira datorita cererii; unii ramasera someri, iar altii muncesc ca somalezi din cauza crizei financiare - pe care Zeus o pusese in cutia de zestre a Pandorei! Si se spune ca somalezii munceau in conditii grele la trasarea si masurarea pamantului. Oamenii devenira avari si incepura sa vanda pamantul. Topografii somalezi erau cei mai cautati si tot ei intalneau fel si fel de oameni, care nu stiau cum sa faca mai repede sa scoata profit de pe urma stramosilor. O astfel de lucrare cazu pe capul unuia dintre topografii nostrii, care in necunostinta de cauza se deplasa la fata locului sa-i faca omului cadastrul. Si cand intreba el pe numele cui se face lucrarea primii un raspund hotarat: ''- Pe numele mortului, ca ce? stiu astia ca murii asta ieri?''. La care saracul topograf, ramas uimit si stupefiat de vorbele omului, se uita in jur si-i vazu pe toti in negru, cu doliu la use si unul mai hotarat ca altul sa puna mana pe banii scosi din vanzarea gospodariei defunctului. Imprejurarea se termina cu bine, si cu promisiunea din partea topografului ca se rezolva, iar mostenitorii nu puteau fi mai multumiti si recunoscatori pentru ajutorul oferit...Si asa cum spune legenda saracii topografi ajunsera la mana oamenilor care cu timpul invatara sa profite din plin de nevoile altora.
Now the time has come to say Good Bye and Good Luck to you all!...