vineri, 21 mai 2010

a doua zi


Deschizi ochii. Capul ti-e greu si nu-l poti ridica de pe perna. "O fi patul meu?" Deschizi ochii atat cat sa nu te deranjeze lumina si te asiguri ca esti in patul tau, in camera ta, in casa ta. Te-ai linistit. Urmeaza inevitabile intrebare "Cum am ajuns acasa?" Si incet incet refaci firul, pe parcurs simti ca iti scapa ceva, dar nu te poti concentra sa-ti aduci aminte fiecare detaliu. Si oricum prietenii cu care ai fost vor avea grija sa-ti povesteasca chiar mai mult decat vroiai sa stii despre prima ta noapte de betie.
Ai inceput usor cu o sticla de bere, si simteai ca poti mai mult...shuturile de tequila, carora le-ai pierdut numarul, urmate de cele de absint si sticla de vin..."Oare am mai baut si vin?" Parca da, c-am zis s-o lasam mai usor, asa...la sfarsit. Nu te mai interesa de nimic, erai cel mai vesel om de pe pamant, vorbeai tare ca deja nu te mai auzeai, nu te interesa de nimeni si nimic...Ai vrut sa te ridici de pe scaun...te tineai de masa si impingeai in maini, degeaba, parca erai lipit de scaun. Te enervezi, apelezi la toate fuctiile motorii si te ridici. Mai bine stateai jos. Te ia ameteala, simti cum te lasa picioarele, cazi in scaun. Gasesti repede leacul pentru problema ta, "nu e nimic ce nu se poate rezolva cu cateva shuturi de absint".
Si acum te gandesti..." Doar daca nu mai continuam sa beau"...dar nu aveai scapare, intrasesi in hora si trebuia sa joci pan' la sfarsit. Iti amintesti de discutiile filozofice, de cum ai pus lumea la picioarele tale, de cum parerile altora nu mai contau, "toti sunt niste prosti si ignoranti". Doar tu esti expert in orice subiect, stii totul si te enervezi daca cineva nu-ti da dreptate. N-aveai nici un fel de inhibitii, erai sincer cu toata lumea, iti spuneai parerile taioase cu privire la personalitatea fiecaruia, nici nu mai stii pe cati i-ai facut incapabili si ratati in viata. Acum speri doar ca nu-si vor mai aduce aminte. " Si mai departe..." Mai departe nu mai stii nimic, oricat ai vrea sa-ti aduci aminte totul e cuprins de o ceata densa, si durerea de cap te omoara. Tii minte doar clipa cand ti-ai pus capul pe perna si totul se invartea in jurul tau: camera, patul chiar si capul tau independent de corp. Vrei sa vomiti dar drumul pana la baie e lung si nici nu stii daca o sa nimeresti bine, asa ca te abtii si incerci sa dormi, sa nu te mai gandesti. Incerci sa-ti dai seama ce e cu tine, dar esti inert, corpul nu te mai asculta si singurul lucru pe care vrei sa-l faci e sa dormi, si nu mai reusesti odata!
Iti simti buzele uscate si duhoarea din gura. Ti-e sete. Te ridici cu greu si bei un pahar de apa. Mai bine nu-l mai beai. Simti cum te ia ameteala si cum tot alcoolul se pune iar in miscare prin tot corpul. Plonjezi in pat! Te trezesti peste vreo 2-3 ore, parca putin mai bine, dar durerea asta de cap nu-ti da pace. Te ridici si te duci tinta la frigider. Trebuie sa ai ceva acritura sa-ti mai potoleasca arsita! Gasesti uitat demult, un borcan de castraveti...bei toata zeama si deja e mult mai bine. Scotocesti prin sertar dupa doua pastile. Nu mai conteaza ca stau p-acolo de cativa ani buni, treaba sa-si faca. Si te pui din nou in pat. Mai faci o ultima incercare in a-ti aduce aminte cate ceva, dar nu izbutesti. Si aunci iti zici: " Nu mai beau in viata mea!" ....
Si toate astea, pana data viitoare, cand uiti cu repeziciune ce inseamna o mahmureala, si o iei de la capat, ca doar na, nu te-o pune pe tine jos o mica durere de cap. De acum deja ai experienta!

2 comentarii:

Catalin Sandu spunea...

Foarte tare articolul asta Oana, cred ca e cel mai bun de pan'acu!

laur spunea...

La naiba, cineva mi-a citit gandurile!!! Sunt chiar eu, hic! Ce usor sunt de scanat, nu-mi vine sa cred...O sa umblu cu fes magnetic cu spirala de cupru infasurata dublu-helicoidal de acum inainte.